Alec Secăreanu, actorul român revelație din filmul God’s Own Country: “Am adus mașini din Germania și le-am vândut în târg ca să pot să-mi plătesc facturile”

Fotografie de Victor Hensel

Actorul Alec Secăreanu joacă rolul lui Gheorghe, un emigrant român, în filmul God’s Own Country/Tărâmul binecuvântat, care intră în cinematografele românești din 17 noimebrie și tocmai a avut avanpremiera sold-out.

Filmul God’s Own Country e regizat de Francis Lee, și e o producție independentă din Marea Britanie. A cucerit cam toată presa internațională de specialitateunii s-au dus cu gândul la Brokeback Mountain – și-a avut premiera mondială la Sundance. În România, filmul e distrubuit de Bad Unicorn.

Mi-au dat lacrimile când am văzut filmul, pe laptop cu o bandă de Screener, Screener care tăia ecranul de la jumătate.

Pentru că chiar și-așa, e atât de multă putere vizuală și emoția și mesajul țâșnesc aproape numai din priviri, gesturi, atingeri, respirații. Mi-am zis că sinopsisul ar fi simplu că e povestea de dragoste dintre Gheorghe și Johnny (Josh O’Connor). Punct. Și mai puțin un film despre comunitatea LGBT – deși e ca un fel de gură de aer și în direcția asta. E dezarmant de uman, construit la milimetru și, de aceea, așa de real și de emoționant.

Pentru rolul lui Gheorghe, Alec Secăreanu este nominalizat la premiul pentru cel mai bun actor la BIFA – cele mai importante premii ale industriei independente de film din Marea Britanie, alături de partenerul lui din film, actorul Josh O’Connor. Filmul God’s Own Country mai are pe lângă asta încă nouă alte nominalizări. Pentru regizorul Francis Lee e primul demers cinematografic, pentru care a lucrat mai bine de doi ani.

Am povestit cu Alec Secăreanu – o vreme actor independent în țară, luptând să-și facă propriile proiecte – despre cum a învățat la fermă să aducă pe lume miei – ceea ce apare și pe ecran 🙂 – , despre cum e bună vulnerabilitatea și despre speranță.

Dialogul de mai jos e și-o dovadă de sinceritate, și-n același timp și-o privire în interiorul a ce înseamnă procesul de lucru pentru un film multipremiat. 

***

Toată presa internațională a lăudat God’s Own Country. Ai fost la Sundance, acum ai un agent la Londra și unul în Los Angeles. Ești nominalizat la premiul pentru cel mai bun actor la The British Independent Film Awards. Te apucă uneori ciuda pe România?

Mi se întâmplă să mă oftic. Vorbeam și cu Francis, regizorul, și-mi spunea câți actori români buni a văzut când a început probele pentru film. În România oportunitățile sunt atât de limitate încât nu-mi dau seama cum mulți dintre colegii mei supraviețuiesc. A trebuit să fiu barman, ospătar, am adus mașini din Germania și le-am vândut în târg după ce-am terminat facultatea de actorie ca să-mi pot plăti factruile. Am făcut parte din mișcarea teatrului independent de când a început. Cât am lucrat la God’s Own Country, am văzut ce înseamnă să fii respectat – adică să ai niște drepturi din start, fără să fie discutate. Deși nu eram actor britanic, la o lună și jumătate după ce terminasem filmările, am primit un mail de la sindicatul actorilor să mă întrebe dacă am luat banii. Opriseră o garanție pentru cazul în care nu eram plătit, să mă plătească.

 

Alec Secăreanu și Josh O’Conner într-una dintre secvențele din filmul God’s Own Country

 

Tot filmul e aproape fără dialog. Glumea Francis Lee în The Guardian că nu se pricepe la dialog și de asta și-a dorit să dezvolte cât mai vizual. E extraordinară puterea cu care spuneți atât de multe doar din mișcări, gesturi, priviri.

Toate sunt scrise în scenariu, precis. Inițial mi-a fost teamă de expunere și mi-am dorit să mă văd cu Francis, să înțeleg ce vrea să spună cu povestea. A fost franc inclusiv în discuția despre nuditate. După ce m-au anunțat că am luat proba, Francis a început să-mi pună întrebări și să-i construim viața lui Gheorghe de la zero, de când s-a născut până în momentul când îl vezi pe ecran. Vorbeam prin Skype. M-am apucat să strâng tot felul de materiale reprezentative: fotografii – un sat de unde ar fi putut să vină Gheorghe, diferite locuri pe unde se plimba în țară, cum ar fi putut să arate peisajul din jurul casei lui, ferma, părinții… Am făcut un folder pe calculator și l-am luat cu mine când am plecat la filmări în Yorkshire, pe 29 februarie 2016.

 Am acceptat știind că și Gheorghe și Johnny sunt confortabili, că nu este o poveste despre coming out, așa că ne-am dus mai departe.

Filmările pentru God’s Own Country au avut loc la o fermă din Yorkshire

 

Ce crezi că l-a făcut pe Francis să te aleagă pe tine pentru rolul lui Gheorghe?

Ultima probă a fost la Londra – o probă de chimie alături de Josh O’Conner, care îl interpretează pe Johnny. La un moment dat, Francis ne-a dat o pauză. Noi am ieșit să fumăm. Ne-a spus apoi că ne-a spionat. Să vadă cum suntem și în afara lucrului, dacă vorbim unul cu celălalt. Fiind actor la bază a avut grijă de procesul fiecăruia. A înțeles că și eu și John suntem oameni și actori diferiți.

Cum ați vorbit despre scenele de sex? Francis Lee e gay și nu ocolește asta. Sunt superbe și în același timp foarte în plin și spuneai mai devreme că totuși nu ți-a fost ușor.

Sexualitatea personajelor e un lucru care e prezent, că dacă n-ar fi, nu ar exista povestea filmului. Dar am încercat să dezvoltăm personajele mai mult decât sexualitatea lor. Sexualitatea cuiva nu definește caracterul acelei persoane sub nicio formă. Am acceptat, știind că și Gheorghe și Johnny sunt confortabili, că nu este o poveste despre coming out, așa că ne-am dus mai departe.  Altfel, nu există nimic mai puțin erotic decât să filmezi o scenă de sex. Francis ne-a dat mare încredere și confort.S-a lucrat cu echipă restrânsă, în liniște. Noi am repetat scenele de sex ca pe o coregrafie a unui dans, doișpe pași. Cu toate astea, în acele momente, ca actor trebuie să și transmiți și s-o faci chiar când camera e foarte aproape de tine.

Un tip la TIFF, după vizionare, mi-a zis abia după ce a văzut filmul a înțeles că oamenii sunt oameni, iubirea e iubire, și fiecare are dreptul să iubească pe cine vrea.

Ce-ți place cel mai mult la Gheorghe?

Că investește. Simți cum încearcă să vadă ce ecou are în Johnny ce-l învață. Gheorghe e un tip cerebral și nu se deschide ușor pentru că a trecut prin multe lucruri grele. În timp, cu Johnny, vede că dacă oferă, primește. Și aici încep să se conecteze.

Abia târziu, când am ajuns la facultate și am început să fac meseria de actor mi-am dat seama că e bine să fii vulnerabil și că despre asta e vorba de fapt: despre ce simți.

Te-ai gândit că poate filmul n-ar avea aceeași emoție dacă pe ecran în loc de doi bărbați ar fi un bărbat și o femeie?

Sigur ar fi diferit, e o altă dinamică, au alte temeri. God’s Own Country e un film foarte masculin. Și unul important, fiindcă cred că trecem printr-o demasculinizare a bărbaților în ultima perioadă. Vorbesc de ce se întâmplă în media. Mi se pare foarte mișto să poți să celebrezi masculinitatea printr-un film cu doi bărbați siguri pe ei, dar a căror problemă e că nu știu să se lase vulnerabili. De când te naști și începi să vorbești ți se spune că trebuie să fii bărbat, că nu ai voie să plângi, există niște șabloane în care să te încadrezi. De exemplu, eu abia târziu, când am ajuns la facultate și am început să fac meseria de actor mi-am dat seama că e bine să fii vulnerabil și că despre asta e vorba de fapt: despre ce simți.

E încă multă presiune în spațiul public.

Este. Am crescut într-o societate xenofobă. Abia în ’96 s-a dezincriminat homosexualitatea. Ne-am dezvoltat într-un soi de inerție. Nu mai procesăm. De ce avem o problemă cu asta? Avem pentru că așa e. Un tip la TIFF mi-a zis că abia după ce a văzut filmul și-a dat seama că oamenii sunt oameni, iubirea e iubire, și fiecare are dreptul să iubească pe cine vrea.

“Am învățat să aduc pe lume un miel

Filmările au durat nouă săptămâni, dintre care două au fost de pregătire

Ați filmat la fermă, totul e real?

Am avut program de fermier de dimineața până seara, trezit la șase, intrat în fermă, făcut curățenie. Am învățat să tund oile, să le tai copitele, să le dau vitamine, să le fac injecții, să fac brânză. E un mediu foarte aspru cu tine. Aveam patru anotimpuri într-o zi. Dimineața ningea, după care începea furtuna, ieșea soarele, și iar de la capăt. Faptul că în fiecare zi trebuia să trecem prin asta ne-a ajutat să construim personajele. Mergeam altfel, pentru că atunci când plouă din toate părțile, îți pui gluga pe cap și te uiți numai în pământ. Așa îți dai seama de ce un personaj ca Johnny nu-și ia niciodată timp să admire un peisaj, în timp ce Gheorghe, care vine din România, unde clima e alta, mai ridică din când în când capul să se conecteze cu natura. De fapt, asta îi și arată Gheorghe lui Johnny, cum să se raporteze diferit la lucruri, vine cu un nou punct de vedere. Până și cum să facă brânză, pentru că la fermele din Anglia nimeni nu face brânză, asta e o chestie românească. Am stat separat în perioada de pregătire a filmărilor, abia apoi Francis ne-a mutat împreună ca să dezvoltăm relația și în plan real, și pe ecran. John locuia într-o căsuță la ferma tatălui lui Francis, și eu la hotel. Seara când veneam de la fermă la hotel, cu salopeta pe mine și cu cizmele în picioare, miroseam tot a bălegar și treceam așa printre oamenii care erau acolo la bar.

Cum e să știi că ai ajutat să se nască un miel cu brațele tale?

L-am asistat o singură dată pe fermier. Scena a tot fost amânată pentru că nu aveam încă o oaie care să mai nască. Filmam o cu totul altă secvență și vine fermierul și zice: “Naște oaia. Vreți?”. M-am dus, m-am schimbat repede. Și a fost: “REC, dă-i”. Am știut ce să caut, de ce să trag. Se presupunea că am făcut de o mie de ori lucrul ăsta, ca Gheorghe. Eram în personaj, am scos mielul, am văzut că e bine, i-am făcut masaj, i-am desfăcut gura să fiu sigur că sunt toate căile libere și nu se îneacă. Francis a strigat: „CUT, gata, avem scena”. Abia după aceea mi-am dat seama ce făcusem și cât de intens a fost. Și am fost atât de emoționat încât mi-am luat un moment pentru mine fiindcă îmi venea să plâng.

Seara când veneam de la fermă la hotel miroseam tot a bălegar și treceam așa printre oamenii care erau acolo la bar.

A fost necesară și o parte de asumare pentru rolul lui Gheorghe? Personajul a fost din scenariu român, emigrant.

Vreo cinci ani, Francis a lucrat într-un magazin de vechituri și acolo a cunoscut un român pe nume Tavi. S-au împrietenit, iar Francis a rămas marcat de experiența pe care a avut-o Tavi ca emigrant în Anglia, de atitudini xenofobe în fața cărora nu prea putea să fie vocal pentru că nu era în poziția să o facă și trebuia să câștige bani.

Pentru tine care e mesajul filmului God’s Own Country?                                                   

E un film despre speranță. Și care îți dă speranța că merită să lupți pentru iubire.

 

***

God’s Own Country/Tărâmul binecuvântat intră în cinematografele românești din 17 noiembrie.

Informații în timp real despre program, găsiți pe Pagina de Facebook a filmului.

 

Comentarii

Ana Maria Onisei: Cu o experiență de peste cinci ani ca jurnalist, îmi folosesc pasiunea și ce-am învățat (documentare, tehnică de interviu, reporting, creative writing, copywriting și redactare) ca să creez conținut relevant în mai multe zone: jurnalism, comunicare și promovare (PR).