Interviuri

Alexandru Negrea: „E greu să vorbești despre sănătate emoțională în social media fără să pari din altă lume”

18 august 2019

De curând, Alexandru Negrea povestea într-o postare pe Facebook despre importanța echilibrului, a mulțumirii de sine, a timpului liber, a capului întreg – pentru creativitate, în marile corporații (și, implicit, în rândul celor care se ocupă de social media).

Cum cred tare, tare că e din ce în ce mai mare nevoie de educație emoțională în social media – bine, fie, chiar fantazez că s-ar putea introduce materia asta în școli -, că am face bine să privim noile mijloace de comunicare cu o doză de conștiență, am stat de vorbă cu Alexandru despre relația noastră cu social media.

Alexandru Negrea este consultant în social media și susține cursuri pe teme de marketing și comunicare în social media – la https://socialsmarts.ro – fiind unul dintre cei mai buni oameni din branșă.

1.      Povesteai de curând că ai început să discuți cu oamenii care se înscriu la cursul tău de Social Media, Social Media Essentials, despre importanța legăturii dintre fericire și creativitate/productivitate și felul în care folosim Social Media.

Ziceai așa: “E greu să ai idei de activări când ai un nor în jurul capului, oricât de bun ai fi la setat campanii pe Facebook. Eu cred că are legătură și cu statul peste program la job – e deja normalitate, deși e tragic să-ți petreci 9-11 ore pe zi la birou, te distruge psihic. Plus alte motive și traume nerezolvate, plus acest fals glamour din social media.”

Cum ai ajuns să identifici aceste aspecte și ce te-a condus la concluzie?

E o concluzie trasă după 6 ani și aproape 1500 de absolvenți ai cursului nostru de social media, după sute de ore de discuții despre aspectele tehnice ale rețelelor de socializare, despre dificultățile cel mai des întâmpinate de oamenii de comunicare și marketing, concluzia fiind că există (și) aceste probleme de natură emoțională și că pentru rezolvarea lor ar fi ideal să avem un modul de psihoterapie sau coaching în cadrul cursului (e foarte greu de implementat, deși sună foarte bine).

Vin cursanți și pun întrebări foarte tehnice, le găsim împreună soluții, ne dăm seama că ar avea nevoie de mai mult timp să implementeze soluțiile și așa ajungem la problemele reale – lipsa de timp, munca peste program, salariile necalibrate, precum și efectele statului peste program la birou – viață socială defectuoasă, viață personală inexistentă, burn out.

2.      Este tabu să vorbim despre sănătate emoțională în social media, crezi într-o astfel de sintagmă și în necesitatea ei?

Nu e tabu, dar nu e un subiect de interes într-o societate care abia reușește să treacă de nevoile de pe prima treaptă a piramidei lui Maslow – urgențele sunt legate de instituții publice incompetente, politicieni corupți și o criză economică iminentă, așa că e greu să vorbești despre sănătate emoțională fără să pari din altă lume.

Eu sunt foarte egoist cu timpul meu liber, așa am fost mereu, deci cred cu toată ființa mea în sănătate emoțională mai presus de orice. Am trecut printr-o depresie, am făcut terapie, știu cum îți schimbă viața un episod din ăsta în care nimic nu mai are sens și sper că într-un viitor apropiat se va pune mai mult accent pe povestea asta încă din școala generală, ca să intre în rutina zilnică.

3.      Citeam undeva ceva interesant: că de fapt, Social Media în sine nu reprezintă problema, ci faptul că uneori generează și scot la suprafață unele dintre cele mai nocive comportamente pe care le avem. Pe principiul “oameni sîntem”, care sunt aspectele de care ar trebui să fim conștienți atunci când începem să folosim o rețea de socializare – atât din punct de vedere al unui business, cât și profund personal?

Teoria spune că întotdeauna e vorba despre echilibru, deci ar fi bine ca social media să fie un liant între activitățile de zi cu zi ale oamenilor, nu prosopul în care îți strigi frustrările și nici refugiul pentru atunci când vrei să pară că te implici în viața cetății și arunci un like pe pagina unui ONG.

Practica ne omoară, în schimb, pentru că suntem oameni și o mai luăm pe arătură, iar aici ar fi bine să intervină prietenii și oamenii în care avem încredere, să ne mai spună din când în când că nu e chiar ok să vărsăm pe Facebook tot ce simțim. Dar asta presupune o viață socială sănătoasă și ne întoarcem la punctul 1.

Am spus asta de mai multe ori, mi se pare important – Facebook le-a oferit adolescenților mediul perfect în care ăștia să vadă cum sunt adulții, de fapt. Cum se ceartă ca la ușa cortului, cum se înjură și se amenință din orice subiect banal, cum judecă pe oricine are păreri diferite de ale lor. Nu știu dacă e bine sau rău, rămâne să vedem, nu avem un precedent.

4.      Din acest punct de vedere, “derapajul” în Social Media ți se pare mai prezent în zona de companii sau în zona privată, pentru cine e riscul mai mare?

Companiile derapează din ce în ce mai des, dar companiile au și bugetele necesare să-și revină. Avem exemplul Volkswagen, companie care și-a mințit ani de zile consumatorii și care a recunoscut că a făcut asta, iar în anul următor le-au crescut vânzările. Știi cum e, problemele de etică nu sunt la fel de importante precum promoțiile.

Derapajele oamenilor nu sunt nici ele tragedii, că uităm repede, dar riscul e mai mare pentru că ai prietenii și familia acolo. Da, ne deranjează pe moment, urlăm, jignim, ne înjurăm în toate felurile, dar peste o săptămână parcă nu mai e așa de grav, că timpul are această abilitate de a îmblânzi până și cele mai grave derapaje.

Concluzia e că suntem norocoși că există disonanța cognitivă și ajungem să ne justificăm orice decizie în favoarea noastră, că altfel am lua-o razna cu toții. Glumesc, parțial.

5.      Care rămân punctele tari ale Social Media, astăzi? Și care sunt cele slabe?

Social media te ajută să ajungi la oameni cu care poți lucra, cu care poți dezvolta proiecte de orice fel. Social Media te ajută să mobilizezi oameni care luptă pentru obținerea aceluiași scop – nu putem ignora rolul social media în mobilizarea protestatarilor din ultimii ani, spre exemplu. Social media a oferit mii sau zeci de mii de joburi noi și e obiect principal de activitate pentru multe companii înființate în ultimii 10-15 ani.

Punctele slabe au legătură, în mare parte, cu protecția datelor personale (pe care încearcă ăștia să le reglementeze acum) și cu propagarea știrilor false, adică subiectele de foc din ultimii 2-3 ani.

6.      Ne poți da un exemplu de companie care îți place foarte mult cum comunică, și, în același timp, de o companie/postare care reprezintă din punctual tău de vedere un derapaj?

Îmi place mult cum comunică Lugera & Makler România – cred că au găsit cea mai bună combinație de tone of voice și nuanță de comunicare pentru social media, contribuind în același timp la obiectivele de business ale companiei. Sunt ironici, sunt amuzanți, sunt inteligenți.

Mai jos e un exemplu de conținut publicat în ziua în care a apărut în presă știrea despre cum la Tarom mulți dintre angajați sunt rude.

Un derapaj recent, care mi-a rămas în cap, este comunicatul trimis de Autoscan, în care ni se spunea că monstrul din Caracal a ucis și niște prețuri. Este lipsit de etică și de empatie, dar, de departe cel mai grav, e că a avut toate ingredientele să devină viral (cum s-a și întâmplat, de altfel).

7.      Ce ar avea încă de învățat zona corporate din România despre folosirea Social Media, și, mai ales despre relația dintre angajații care fac Social Media și companie, creativitate, implementare…?

Cred că mai avem de lucrat la diviziunea muncii, în primul rând – acum se caută oameni care să știe PPC marketing + Content Marketing + Content Creation + Analytics + SEO + Customer Service + Blogging

Pe lângă că e aproximativ imposibil să găsești un asemenea specimen, oamenii buni pe un anumit domeniu, dintre cele enumerate mai sus, se vor duce către freelancing și vor lucra cu companii din US sau din alte zone unde s-a înțeles că nu există specialiști care se pricep la toate.

8.      În străinătate se dezbate deja destul de mult despre presiunea pe care Social Media o generează – relația dintre ego-like-uri-privit pe gaura cheii-dependență-nevoia de a fi cel puțin la fel de glam ca celălalt. Decăderea influencerilor. Instagram-ul care testează non-afișarea Like-urile public. În același timp, Social Media rămân canale foarte importante pentru promovare, a propriei activități, a unui business și tot așa.

Cum vezi ajungerea la un echilibru în folosirea Social Media?

Aș începe cu monitorizarea timpului pe care mi-l petrec în social media – acum toate telefoanele și rețelele de socializare afișează povestea asta – și pot afla ușor cât timp stau zilnic pe Instagram, spre exemplu. Dacă sunt câteva ore pe zi în total, cel mai probabil am nevoie să-mi reevaluez prioritățile sau să-mi găsesc niște activități de timp liber, altele decât statul pe telefon.

Și m-aș gândi mult la ce miză am în social media, că pentru mine e activitate profesională, sunt pasionat de tehnologie, de psihologie comportamentală și, un aspect foarte important, din asta îmi câștig banii, deci am toate motivele să fiu acolo, să studiez mecanismele, să setez campanii. În orice alt caz nu cred că aș găsi justificat să stau mai mult de 30-60 de minute zilnic cu telefonul în mână.

Și când simți nevoia să faci asta prea mult, e bine chiar să stai de vorbă cu un specialist (un psihoterapeut specializat pe dependențe, de exemplu), pentru că există dependență de social media, nu e o glumă.

9.      Crezi în ideea că e important să nu te ancorezi într-un mediu cu orice preț? (Asta și apropos de exemplele celor care au ales să își suspende cu totul prezența în SM, și să rămână doar pe mail, în newslettere, sau pe site-urile lor).

Cred că e important să înțelegi ce îți face rău și să elimini povestea/persoana aia din viața ta, iar aici vorbim despre persoane toxice (chiar dacă îți sunt rude apropiate, de multe ori), vorbim despre locuri de muncă toxice, vorbim despre rețele de socializare toxice, vorbim despre locuințe toxice și așa mai departe. Și nu că ar fi toxice prin natura lor, ci toxice pentru tine, în funcție de perioada din viață și de ce priorități ai.

Știu că sună dur și poate extrem de pragmatic, dar dacă înțelegi chestia asta și reușești să o și aplici, viața devine mult mai bună, e aproape garantat rezultatul.

10.   Ție personal ți s-a întâmplat să ai vreodată expisoade de anxietate, FOMO, stări de deprimare de când folosești Social Media? Cum le-ai depășit? 

Mi s-a întâmplat, dar nu doar din cauza social media, că de obicei e un cumul de factori și evenimente – emoții reprimate de-a lungul anilor. Și nu mi-am putut reveni singur, așa că am mers la terapie (cam un an, cu o ședință pe săptămână), iar procesul ăsta mi-a schimbat viața în bine, din multe puncte de vedere (mi-e mai clar ce am de făcut, ce mă face fericit, îmi accept defectele mai ușor, sunt mai atent la semnalele pe care mi le trimit oamenii din jurul meu și multe altele).

Nu știu ce exemplu să-ți dau, pentru că aveam anxietăți legate de orice activitate – nu mai aveam chef să fac nimic, de fapt, deși tocmai înființasem Social Smarts, aveam atacuri de panică în timpul nopții și mă trezeam din somn fără un motiv anume (e o stare de agitație ciudată, oamenii care au trecut prin asta înțeleg foarte bine).

Eram prea plin, după ani de zile de emoții reprimate, iar când am început să vorbesc despre ele structurat a fost ca o explozie de revelații și cicluri închise, a fost excelent ca proces, mă fascinează și acum etapa aia. Absolut minunat.

Processed with VSCO with h3 preset

11.   Ce faci ca să nu cazi în capcana Social Media, cum îți dozezi postările, când faci pauze, cum gândești conținutul și abordarea de pe profilul personal de Facebook?

Nu știu nici eu exact – cred că ține foarte mult de cât de vulnerabil(ă) ești, pe acest timing se bazează orice dependență – dar tind să cred că e despre un stil de viață echilibrat în general. Dacă mănânci și dormi haotic, dacă nu ai disciplină pe niciun alt plan din viața ta, cel mai probabil o să folosești și social media într-un mod care mai mult îți face rău decât să te ajute.

Fii foarte atent(ă) la ce se întâmplă în jurul tău, la ce feedback primești de la prieteni (uneori nu e feedback oferit direct, ci mai degrabă li se schimbă comportamentul față de tine) și o să-ti dai seama când o iei pe arătură, sau când e cazul să schimbi ceva (poate chiar prietenii:) )

12.   Ce te face să zici Uau și ce să ridici din sprânceană când dai scroll pe Facebook sau te plimbi pe Instagram?

Mai nimic, în ultima vreme. E destul de plată povestea asta acum, că urmează să atingă o maturitate și să se repoziționeze. Mă entuziasmează, în schimb, aplicațiile și platformele noi, dintre care aș aminti aici de Tik Tok sau de Twich, rețele oarecum nișate, locuri în care adolescenții sunt foarte creativi și au niște abilități foartre bune pe crearea de conținut video. Nici ei nu sunt foarte conștienți de povestea asta, le vine natural, dar vor culege roadele peste câtiva ani.

13.   Am putea vorbi despre dezvoltarea unei strategii de educație în folosirea Social Media?

Mi-ar plăcea să văd o astfel de strategie gândită pentru școlile generale, poate chiar pentru clasele primare, că altfel o să vorbim mereu despre social media pentru adulți, iar adulții sunt mai greu de educat, au deja niște tabieturi și nu mai accepta atât de ușor că greșesc.

Problema e că nu aș pune o disciplină precum social media în cârca unor învățători și profesori care nu sunt conectați cu social media, că nu e suficient să citești o carte despre asta ca să înțelegi impactul real al dependenței de notificări, spre exemplu.

Și ne rămân specialiștii, dar ăștia nu sunt interesați și poate nu au nici pregătirea pedagogică necesară ca să îi învețe pe copii ce să facă pe Facebook, spre exemplu. Așa că ideea unei strategii de educare în social media e bună, dar presupune schimbarea profundă a sistemului, încă de la formarea cadrelor didactice și mai departea la remunerarea corectă a acestora, ca să își dea silința, să le placă, să facă treabă bună.

Comments

    Leave a Reply