Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” şi BRD-Groupe Societe Generale au lansat de curând MyAntipa, un proiect care propune o formulă inedită pentru educaţia modernă interdisciplinară, în care ştiinţa, arta, lectura şi dezbaterile se unesc pentru a oferi noi perspective de învăţare. MyAntipa este realizat în colaborare cu scriitoarea şi managerul cultural Svetlana Cârstean, cunoscută pentru multiple proiecte culturale şi educative.
Proiectul îşi propune să ofere publicului un nou tip de conţinut şi să pună în valoare resursele muzeului printr-o campanie care cuprinde tururi ghidate, realizate de personalităţi ale lumii cultural – artistice, incubatoare de lectură pentru copii, dar şi „Intersecţiile la Antipa„, evenimente – dezbateri cu oamenii de ştiinţă care lucrează în muzeu. My Antipa aduce mai aproape de public ceea ce este invizibil în lumea Muzeului Antipa (poveşti, valori şi oameni), prin ochii celor pentru care muzeul are o semnificaţie şi o istorie aparte. Astfel, vizitatorii de toate vârstele vor avea ocazia de a descoperi şi parcurge muzeul prin intermediul unor formule noi, ce aduc împreună perspectivele oamenilor de ştiinţă, dar şi ale unor personalităţi din lumea culturală, artistică şi a industriilor creative.
MyAntipa debutează a debutat pe 4 iulie, cu un tur aparte în muzeu, ghidat de către Simona Popescu, una dintre cele mai importante scriitoare contemporane, cunoscută deopotrivă pentru poezia, proza şi cărţile sale de eseuri.
Am stat de vorbă cu Svetlana Cârstean despre My Antipa și ce puteți face alături de cei mici la Muzeul Antipa.
***
De unde a pornit ideea proiectului MyAntipa? Are un aer foarte occidental. Ați folosit vreo sursă de inspirație din străinătate și dacă da, în ce fel v-a inspirat acest model de educație în crearea proiectului împreună cu Muzeul Antipa?
Proiectul MyAntipa a plecat în primul rând de la ideea partenerului BRD – Groupe Société Générale de a crea un nou tip de conținut consistent pentru public, în cadrul colaborării cu Muzeul Antipa. Singura sursă de inspirație se află în nevoia de a genera și mai multă apropiere față de muzeu, de un anumit tip de cunoaștere, și de a conștientiza șansa pe care o avem noi toți de a putea descoperi acest spațiu complex care este muzeul Antipa, în care ne putem reconecta la natura vie din jurul nostru, la frumusețea și sensurile ei.
De asemenea, felul în care oamenii muzeului, cercetătorii, în special Oana Popa, ne-au inițiat în logica muzeului și-n farmecul acestuia, ne-a condus la crearea unui concept cât mai intim și mai personal, pe care l-am numit MyAntipa. E nevoie să ne apropiem în mod autentic și nu artificial sau formal de tot ceea ce obișnuim să numim cultură, pentru că orice experiență culturală este sută la sută personală.
E nevoie să ne apropiem în mod autentic și nu artificial sau formal de tot ceea ce obișnuim să numim cultură, pentru că orice experiență culturală este sută la sută personală.
Dacă ar fi să ne gândim la vârsta publicului care se adresează MyAntipa, pentru cine ați spune că e potrivit?
MyAntipa se adresează, prin cele trei formate de evenimente, tuturor tipurilor de public, dar în primul rând copiilor și tinerilor. Intersecțiile la Antipa și turul ghidat, susținut de fiecare dată de o personalitate a lumii noastre culturale, sunt dedicate în mod special adulților. Cu toate acestea, la prima ediție a turului, au participat și copii, care s-au integrat minunat în plimbarea prin muzeu pentru care am avut-o drept ghid pe scriitoarea Simona Popescu. Inclusiv la Intersecțiile cu cercetătoarea Oana Popa au venit copii, curioși să afle lucruri noi despre povestea muzeului. Incubatorul de lectură le este dedicat sută la sută copiilor, cu vîrste între 9 și 14 ani. La prima ediție a Incubatorului din cadrul proiectului MyAntipa au participat aproximativ 40 de copii. Întregul atelier s-a desfășurat în Sala Fluturilor din muzeu și a avut ca temă pasiunea scriitorului Vladimir Nabokov pentru lepidoptere.
De altfel, prin parteneriatul cu Muzeul Antipa, BRD își propune să lanseze un nou spațiu de dezbatere pentru educația modernă și își extinde, astfel, harta hotspot-urilor educaționale și culturale din București, muzeul devenind ”Hotspot educațional BRD”.
Ce este unic în experiența MyAntipa?
Unic este faptul că, prin MyAntipa, vom putea privi acest muzeu, un loc pe care mulți îl cunoaștem și îl iubim, prin ochii altora, prin ochii Simonei Popescu, prin ochii cercetătorilor nevăzuți care îl țin în viață și ai multor altor invitați pe care îi vom avea alături de noi de-a lungul lunilor viitoare. Unică este orice experiență pe care fiecare dintre noi o are atunci cînd intră într-un muzeu, într-o galerie, cînd ascultăm muzică sau citim o carte. Fiecare experiență culturală este, cum spuneam, personală, implică identificare și intimitate cu un conținut cultural care ne corespunde, ne schimbă și ne formează. Fiecare experiență culturală în care ne aventurăm este a noastră, ”a mea”.
La nivel macro, care sunt resursele educative care încă lipsesc de pe piața românească – mă gândesc aici mai ales la experiențe pentru copii și tineri? În ce fel proiectul MyAntipa poate fi un reper/exemplu și pentru alte muzee sau instituții din țară?
E important ca tinerii și copii să se bucure de acest tip de experiență, să descopere muzeele vizitându-le, să le parcurgă, să se bucure direct și nemijlocit de cunoașterea pe care acestea le-o pot oferi. Pe de altă parte, este esențială această apropiere reală, personală, de tot ceea ce ne oferă cultura, și asta de la vârste mici. Suntem responsabili de crerea acestei apropieri și de schimbarea percepției în acest sens.
Incubatorul de lectură la Muzeul Antipa și mai ales Școala de vară a Incubatorului, care va avea loc între 2 și 7 septembrie, propun un proiect interdisciplinar, ce corespunde perfect nevoii copiilor de a reuni mai multe perspective, de a mixa și ”remixa” mai multe tipuri de limbaj: literatură, știință, ilustrație. Ar fi ideal ca MyAntipa să poată crea bune practici pentru alte instituții culturale.
De ce ne lipsește inițiativa din acest punct de vedere? Ține de oameni, ține de bani?
Cu siguranță că ține de multe ori de conștientizare, decizie și de felul în care se realizează un design de proiect, de prioritățile de care suntem conștienți sau nu.
Parcursul MyAntipa pare a fi unul multicultural. Practic, nu vorbim doar despre experiența muzeului, ci și despre cea de a cunoaște (în carne și oase) câțiva dintre artișii și oamenii care construiesc ceea ce numim cultura din România – iată, poeta Simona Popescu devine ghid. În ce fel ați gândit această întrepătrundere dintre arte în mijlocul unei singure experiențe și ce are de câștigat publicul/vizitatorul de aici?
Este esențial să înțelegem că ne formăm preluînd cunoaștere din mai multe domenii, nu doar din unul singur, să aflăm că lumea vie și lumea culturii sînt interdependente, că orice scriitor citește și altceva decît ficțiune, că un om de știință poate iubi literatura, că limbajele se întîlnesc și comunică între ele, că nu sîntem izolați în cunoașterea noastră separată a lumii. MyAntipa este despre noi toți, pentru că limba vieții și a culturii e limba noastră comună. Iar Muzeul Antipa este locul perfect în care putem descoperi și exersa această limbă deloc nouă pentru fiecare dintre noi.
MyAntipa este despre noi toți, pentru că limba vieții și a culturii e limba noastră comună
No Comments