A fost un an intens, în care-am învăţat – dacă mai era nevoie – că există ceva deasupra noastră care ne trasează viaţa.
2019 este anul când a venit pe lume Rareş, cel mai seren dintre copiii lumii. Este şi anul când am trăit în egală măsură toate bucuriile pământeşti (e, ca pentru orice părinte, un copil minune; a venit pe lume pe 19 august 2019, de ziua lui George Enescu), toţi nervii (noroc că stau bine la capitolul organizare) şi toate spaimele.
E şi anul când m-am săturat să trag pentru nişte proiecte unde nu-s valorizată, o dulce trezire la realitate, respectiv să văd câţi oameni rămân, de fapt, în preajma mea atunci când nu mai au un interes direct. Interesant.
În 2019 am mai înţeles că nu poţi lua decizii în locul altor persoane şi că trebuie uneori să le accepţi drumul doar cu iubire.
M-am luptat cu experienţele personale ale tuturor cunoscuţilor, dar cel mai mult m-am luptat cu frica personală – culmea, pe mine, a fi mamă, m-a transformat uşor, uşor, într-un munte de încredere şi curaj.
Citeste continuarea pe Atelier.Liternet.ro
No Comments