denemebonusu.com | canlibahis11.com | bahis | betting site | kupon

Bridget Jones-uri culturale

Rătăcitorul

20 martie 2020

Consacrat gratie succesului fulminant al debutului tirziu, romanul Podurile din Madison County (1992), Robert James Waller a strecurat in literatura contemporana prototipul – tipic american – al cowboy-ului modern, barbat ratacitor, obisnuit cu greutatile vietii, incepindu-si a doua sansa intr-un tinut izolat, „mediu natural” dinspre care razbat doar aerul calduros al preriei si gindurile singuratice. Desi nu e genul de literatura introspectiva, care sa stirneasca intrebari ori perspective existentiale esentiale, tipul de poveste pe care il propune Waller pastreaza totusi rafinamentul unei scriituri sigure si un simt al atmosferei ca masura a tuturor lucrurilor.

Pornind de la premisa ca fie v-ati dori sa va afundati intr-o istorioara usoara, cu episoade intretesute de dragoste, fie aveti nostalgia Podurilor… (a cartii sau a filmului ecranizat dupa roman de Clint Eastwood in 1995), fie va fascineaza viata „texana” din comunitatile mici si orasele izolate, pe ale caror strazi regasiti indicatoare de tip „western”, prafuite si misterioase, romanul Un tangou in prerie e scris ca o continuare a instrainarii si, in acelasi timp, a apropierii de sensibilitatea umana exploatata initial prin personajul Robert Kincaid. De aceasta data, cel care isi construieste viata dupa regulile demnitatii si ale singuratatii e fiul nelegitim al acestuia, Carlisle McMillan, un dulgher nitel spiritualizat, a carui existenta se tese intre dragostea pentru munca, autoizolare si aprecierea valorilor ancestrale ale spiritului aventurierilor americani. Ratacind prin propria poveste, McMillan alege – curajos – sa-si refaca viata de la zero (desi nu ni se spune ca avem de-a face cu o „a doua sansa”, putem lesne intui asta), in mijlocul salbaticiei. Oraselul Salamander ascunde legende sinucigase, oameni simpli, joviali si frumuseti pitoresti in the middle of nowhere.

Totul se termina bine

Personajul nostru, Carlisle McMillan, gusta atent si molcom din toate acestea, isi construieste o casa, devine un barbat de baza al comunitatii respective, ii salveaza de intruziunea perfida a intereselor economice (cam pe la jumatatea romanului apare planul construirii unei sosele in zona, pericolul fiind – evident – uciderea „sistemului natural”; interesul: financiar, al unui grup de afaceristi feroce), ba chiar contribuie – cum altfel?! – la „imbogatirea” orasului cu un nou nume, copilul pe care il „poarta”, in pas de tango, alaturi de aleasa lui, voluptoasa Susanna Benteen.

Mie nu mi-a placut aerul americanesc si corect politic al acestei povesti, dar pentru cei care prefera finalurile reconfortante, cartea e un regal din acest punct de vedere. Totul se termina bine, e presarat cu momente placute de atmosfera si reprezinta cronica, aproape „cinematografica”, a unui solitar dirz, al carui atu incontestabil devine capacitatea de „instrainare” in mijlocul oamenilor.

„Si lui Gabe ii facea placere sa cinte Autumn Leaves, care e de fapt un cintec frantuzesc. Il interpreta cu sentiment, foarte simplu si trist. Si atunci ma intindeam in pat. Stateam asa gindindu-ma la Amelie si la Paris, retraind senzatia trupului ei intins linga al meu si intrebindu-ma daca traia si ce facea, si ochii mi se umezeau in timp ce alunecam in somn… Gindindu-ma cum au trecut toate pe linga mine.” – Robert James Waller, Un tangou in prerie, traducere din limba engleza si note de Rodica Stefan, colectia „Biblioteca Polirom”, Editura Polirom, 2006

*Articol publicat in Suplimentul de cultura

Comments

    Leave a Reply