Pe scenă, István Téglás strălucește.
Nu-i însă genul acela de străluceală explozivă. E mai degrabă interiorizată, intensă și precisă. Cu siguranță e perfecționist, se vede asta în fiecare mișcare corporală, căci în ochi n-o să te lase s-o ghicești mereu. Poate de asta l-am și adorat efectiv în rolul lui Norman Bates din celebrul Psycho (da, în variantă de teatru, sub foarte inspirata regie a lui Iris Spiridon la Apollo 111). Ai zice că-i de-acolo, din adâncul unui horror, și-n același timp de-aici, de pe pământ, calculându-și cu tact fiecare pas ca să-și seducă publicul.
De fapt, cred ca e unul dintre cei mai estetici (și esteți) actori de la noi.

În rolul lui Norman Bates
Apoi, István Téglás e versatil. Și curajos.
Îl vezi îmbrăcat, îl vezi travesti, îl vezi gol.
Îl vezi în film – de curând, în La Gomera, a lui Corneliu Porumboiu – și-l vezi concomitent și-n câteva zeci de spectacole, fiecare cu tonurile lui.

În spectacolul Hedwig and The Angry Inch
Acum, în Pădurea spânzuraților și într-un alt Afrim, tare special, care e și pe lista mea, sold-out și la final de decembrie, dar de vânat pentru ianuarie – Trei surori. Alături de Marius Manole, În ploaie . (pont – găsiți bilete pe 2 februarie 2020). Sau în ciudatul și spectaculosul UFO, în regia lui Bobi Pricop.

În UFO

În Psycho

Tot în Hedwig and The Angry Inch

Așa, doar ca să-l vedeți și zâmbind
De curând, pentru că e pasionat și de dans și de coregrafie, și într-un performance alături de coregrafa Andreea Novac. Puteți urmări programul centrului coregrafic independent Linotip ca să vedeți când e o să fie.
Uneori, mă gândesc că actorii sunt cel mai aproape de doctori.
Iar István Téglás intră deja în linia contemporanilor celebri.
Dacă te uiți cu atenție, e fix silueta câte unui Egon Schiele. Și fragil.
Iată răspunsuruile lui István Téglás la Chestionarul lui Proust.
Cele trei cuvinte care mă definesc. Apă. Cald. Rece.
Principala trăsătură de caracter. Seriozitate.
Principalul defect. Seriozitate.
Deviza mea. Nimeni nu trăiește îm locul meu.
Cele trei cărți care mi-au influențat viața:
Sándor Márai: Cartea ierburilor
Peter Muller: Providența
Compozitorii preferați. Chopin.
Pictorii preferați. Egon Schiele.
Modelele din viața reală. N-am.
Ce apreciez cel mai mult la prieteni. Că se lasă greu de găsit.
Visul meu de fericire. Să zbor ca în visul meu de copil.
Ce aș vrea să fiu. Nimic.
Ce aș schimba dacă aș putea întoarce timpul. Totul.
Cele trei filme pe care le-aș revedea oricând cu plăcere. Toate filmele ungurești făcute între 1930-1970.
Ce aș schimba la România, dacă aș putea. Mentalitatea.
Care este cel mai mare vis al meu, înca neîmplinit. Liniștea.
Persoanele și lucrurile care mă fac să zâmbesc. Zâmbesc la oricine care zâmbește.
Ce și cine mă inspira zi de zi. Bunătatea oamenilor simpli.
Dacă as avea o superputere, aceasta ar fi… să ma fac disparut, nu să mor.
Seria de interviuri neconvenționale Chestionarul lui Proust lansează o provocare pentru intervievat – să (re)pătrundă în interiorul său pentru câteva minute. Iar pentru public, răspunsurile să rămână online, așa, ca niște mici bijuterii dintr-o bibliotecă a sufletelor, care dezvăluie câte ceva din personalitatea poate mai puțin văzută a fiecăruia.
No Comments