Bridget Jones-uri culturale

GIVE AWAY | Marele Experiment de Jeffrey Eugenides

17 iulie 2018

Update: Câștigător este comentariul cu numărul 6. Andrada, felicitări, trimite-mi datele tale pe email la ana.onisei@gmail.com și stabilim cum ne vedem să primești cartea.

Îți fac cadou noul Eugenides. Sunt tare curioasă ce carte ți-a schimbat viața, lasă-mi povestea ta într-un comentariu la finalul articolului.

Zic noul Eugenides fiindcă autorul american născut în Detroit e o rara avis.

Mai scrie câte un roman cam o dată la zece ani.

Marele Experiment este prima colecție de proză scurtă a lui Jeffrey Eugenides. În original, titlul este Fresh Complaint. A apărut în 2007 internațional, și la nici mai puțin de un an e lansată și în românește, în traducerea Alexandrei Coliban, la Editura Polirom.

O colecție de mici episoade tăiate la linie, lui Eugenides îi place stilul conținut, cu mult umor negru, reunesc frământările propriilor noastre minți și teribilul proces de alienare care rezultă din… prea multă gândire. Și adevărul e că nimeni nu prea mai vorbește în ziua de azi despre asta. Adică, despre gălăgiile din propriul cap, da, alea cele multe. Mai ales public.

Partea cea mai bună la Marele Experiment e că reunește dintre temele dezvoltate apoi în romanele lui, în acest stil care l-a caracterizat. Deși Jeffrey Eugenides spune despre proza scurtă că-i debilitantă – nici n-apuci să zici bine ce-ai de spus că trebuie să închei povestirea – , alege ca între două romane, să iasă cu poveștile scrise chiar șila  începuturile lui ca scriitor, prin 1996.

Jeffrey Eugenides fotografiat de Marco Anelii

Pentru mine, Jeffrey Eugenides e unul dintre marii scriitori contemporani ai literaturii americane, genul fără de care nu poți respira în bibliotecă. Aș îndrăzni să spun chiar că-mi place mai mult decât un alt foarte cotat contemporan al său, căruia celebra revistă Time i-a dedicat o copertă cu titlul „Marele Romanicer American“- Jonathan Franzen.

Jeffrey Eugenides are 58 de ani și-a primit Premiul Pulitzer pentru Ficțiune în 2003 cu romanul Middlesex. De fapt, dacă nu l-ai citit deloc până acum, e o idee bună să pui alături de Marele Experiment și un Middlesex.

De ce?

Fiindcă Eugenides a ales să scrie acest roman prin vocea lui Cal Stephanides – un hermafrodit care locuiește la Berlin la început de secol XXI.  Fără a fi o picanterie gratuită, e fix genul de curaj specific scriitorului american. Pornește de la interiorul luptei oricărui om, cea pentru identitate, și-o duce până la un intrigant paroxism prin alegerea unui personaj principal în luptă cu propria sexualitate. Metodic, și glisând printre diferite contexte instorice, extinde lupta la turbulențele unei permanente transformări mai largi: cea a lumii în care trăim.

„Îmi plac vocile imposibile. Vocile pe care nu le-auzi în fiecare zi.“

– Jeffrey Eugenides

 

Cu Sinuciderea fecioarelor a lansat-o pe Sophia Coppola în regie, iar în romanul Intriga matrimonială  spulberă acid și direct o altă temă contemporană: eixstă suflete pereche? Scrie despre iubire trecând prin chimie și matematică.

Tot în Intriga matrimonială, unul dintre personajele lui spune fraza memorabilă: „Cu cât ești mai deștept, cu atât e mai rău. Cu cât mai ascuțit creierul tău, cu atât te taie mai bine.”

Eugenides are darul de-a fi exploziv, tabu și spiritual și, în plus, de-o erudiție literară rarissimă. De la Joyce, la Nabokov și Roth – toate se găsesc cumva în cărțile lui.

Într-un interviu pentru Paris Review râde că și-a scris majoritatea cărților prin dormitoare.

Abia la 50 de ani, când era deja consacrat, a reușit să investească într-un studio vitrat. Dar a sfârșit prin a scrie tot în micul său dormitor:

 

„Spațiile mici te ajută să-ți ordonezi mintea.“

 

Într-un dialog cu Jonathan Safran-Foer unde amândoi pun pe masă chinul de-a scrie și se-ntreabă cum faci să depășești oboseala mentală care însoțește inevitabil procesul de lucru, Jeffrey Eugenides povestește că în timp ce scria la Middlesex, i s-a întâmplat să i se schimbe viața. Și-a pierdut tatăl într-un accident de avion și i s-a născut primul copil. A continuant să scrie. Revenind obsesiv la ce pusese pe hîrtie înainte și editând, editând.

„La finalul unei cărți, când sunt epuizat, mă strecor  în grădină și trag câteva fumuri dintr-un trabuc – nu fumez totuși mai mult de șase, șapte trabucuri la o carte.“

E genul de frază care-l face pe Eugenides imposibil de ignorat. Căci talentul lui e să-ți reamintescă felul în care frumusețea vieții e dulce-amară ca gustul primului fum de tutun rumenit.

Lasă-mi mai jos comentairul tău despre cartea care ți-a schimbat viața și poți câștiga Marele Experiment a lui Jeffrey Eugenides.

Trag la sorți cu Radom.org.

Baftă.

Am mai scris și despre alte trufandale culturale de experimentat, un album de artă al celui mai vândut pictor român contemporan – aici și despre cum să descoperi Grecia prin literatură – aici.

Comments

    Leave a Reply